Obiceiuri de Craciun

December 23rd, 2012 | By

Colindele
Incepand cu noaptea de 23 spre 24 Decembrie, de la miezul noptii si pana la revarsatul zorilor ulitele satelor rasuna de glasul micilor colindatori. In orase intalnim colindatori odata cu lasarea serii si pana in miez de noapte. Cu traista dupa gat, cu batul in mana si caciula pe urechi, colindatorii merg din casa-n casa si striga la ferestrele luminate.
colindat 150x150 Obiceiuri de CraciunCu acest prilej gazda le imparte colindete: covrigi, nuci, mere, colacei de faina framantati si copti chiar in acea seara a Ajunului.
In ajunul Craciunului, ca si in ajunul Anului Nou, in toate provinciile romanesti copiii formeaza grupuri si pornesc pe la casele gospodarilor cantand colinde ce au refrenuri ca: “Florile dalbe”, “Lerui ler”, “Ziurel de ziua”, “Velerim si Veler Doamne” si multe altele.
Colindele sunt de doua feluri: religioase si laice. Cele religioase au origine literara, iar subiectele lor se refera de cele mai multe ori la Isus. Colindele profane (sau lumesti) au un caracter liric, si de multe ori sunt adaptate de colindatori la situatia celor in fata carora le canta, de cele mai multe ori urandu-le sanatate, belsug si fericire.

Crestinismul si solstitiul de iarna

1 150x150 Obiceiuri de CraciunSolstitiul de iarna a fost celebrat inainte de era crestina. Astfel, romanii sarbatoreau Saturnaliile intre 17 si 24 decembrie.Ei sarbatoreau si “nasterea soarelui neînvins” la solstitiul de iarna (catre 21 decembrie), cand zilele reincep sa se lungeasca (un cult preluat de la persani care-l adorau pe “Mithra”, zeul soarelui).In Occident, in anul 354, Liberiu, papa Romei, fixeaza sarbatoarea nasterii lui Isus pe 25 decembrie, fara insa a stabili vreo data exacta a nasterii acestuia, si stabileste modul celebrarii inceputului crestinismului, asimiland sarbatorile populare si pagane deja existente cu ocazia solstitiului de iarna.Totusi ramasitele cultului pagan al soarelui au trait mai departe prin unele obiceiuri populare ca:

- rotile de foc carora li se da drumul pe costisa dealului in noaptea de Craciun;
- focurile care se fac in dimineata de Craciun;
- colacii de Craciun care imita forma soarelui

Vicleimul

In unele locuri in noaptea Cracinului putem intalni si cantarea religioasa cunoscuta sub numele de Vicleimul sau Irozii, la care participa copiii.
Viflaim 00 150x150 Obiceiuri de CraciunAceasta drama religioasa ne infatiseaza misterul Nasterii Domnului in toate fazele sale. Personajele dramei sunt Irod si ceata sa de Vicleim, un ofiter si soldati imbracati in portul ostasilor romani, trei crai sau magi: Melchior, Baltazar si Gaspar, un cioban, un prunc si in unele parti o paiata.
Vicleimul apare la noi pe la sfarsitul secolului al XVIII-lea. Originea lui este apuseana si se leaga de misterul celor trei magi ai evului mediu. Introdus de timpuriu in Germania si Ungaria, a patruns la noi prin sasii din Transilvania.
Alaturi de partea religioasa a Irozilor, s-a dezvoltat mult timp, poate chiar si astazi, partea profana, jocul papusilor.
Intr-o cutie purtata de doi baieti este infatisata gradina lui Irod si o parte din piata orasului. Mos Ionica, ingrijitorul curtii si o paiata dau nastere la o serie de scene care satirizeaza obiceiuri si sunt ridiculizati hotii, fricosii ori femeile ce se sulemenesc. Datand din vechime, teatrul papusilor a fost o petrecere placuta chiar in palatele Domnitorilor tarii.

Capra
Incepand cu Ignatul si sfarsind cu zilele Craciunului, prin alte parti incepand cu zilele Craciunului, iar prin altele obisnuindu-se numai in ziua de Sfantul Vasile, exista obiceiul ca flacaii sa umble cu turca, brezaia sau capra.
capra viseu de sus 150x150 Obiceiuri de CraciunCa si la celelalte jocuri cu masti practicate in timpul sarbatorilor de iarna, si in jocul caprei si-au facut loc, pe langa mastile clasice (capra, ciobanul, tiganul, butucarul), mastile de draci si mosi care, prin strigate, chiote, miscari caraghioase, maresc nota de umor si veselie, dand uneori o nuanta de grotesc.
Jocul “caprei” (uciderea, bocirea, inmormantarea, invierea) la origine a fost, desigur, un ceremonial grav, un element de cult. In cadrul sarbatorilor agrare jocul a devenit un ritual menit sa aduca rodnicie anului care urmeaza, spor de animale in turmele pastorilor, precum si succesul recoltelor.
Capra joaca dupa fluier, iar la terminare, unul din flacai; apropiindu-se de masa unde sunt membrii familiei, incepe sa vorniceasca. Flacaii joaca pentru stapana casei, pentru fete si chiar pentru servitoare, daca sunt acasa, si apoi multumind se indeparteaza.

Steaua
De la Craciun si pana la Boboteaza copiii umbla cu steaua, un obicei vechi ce se intalneste la toate popoarele crestine.
copii cu steaua 150x150 Obiceiuri de CraciunAcest obicei vrea sa aminteasca steaua care a vestit nasterea lui Isus si i-a calauzit pe cei trei magi catre locul misterios al nasterii divine.
Cantecele despre stea provin din surse diferite: unele din literatura bizantina ortodoxa, altele din literatura latina medievala a Bisericii Catolice, cateva din literatura de nuanta Calvina si multe din ele chiar din traditiile locale.
Micul cor al stelarilor, care intra in casa in zilele Cracinului, canta versuri religioase despre nasterea lui Isus: “Steaua sus rasare”; “In orasul Vifleem”; “Trei crai de la rasarit”, “Trei pastori se intalnira” si multe altele, pe aceeasi tema.

Plugusorul
In ajunul Anului Nou, se merge cu plugusorul in cete de flacai si de barbati de curand insurati., Obicei stravechi, derivat dintr-o practica veche initiatica, trecut printr-un rit de fertilitate, plugusorul a ajuns o urare obisnuita de recolte bogate si sanatate in anul plugusor1 150x150 Obiceiuri de Craciuncare abia incepe. Urarea de plugusor este de fapt un adevarat poem, care deschide cu har, recurgand la elemente fabuloase, toate muncile agricole. Obiceiul de a merge cu plugusorul contribuie la veselia generala a Sarbatorilor de Anul Nou, coloreaza desfasurarea acestei sarbatori de anul nou cu acele elemente care ilustreaza una dintre principalele ocupatii ale poporului nostru – agricultura si cresterea animalelor.
Plugusorul copiilor este tot un obicei stravechi agrar. In ajunul Anului Nou, cetele de copii intra din casa in casa sa ureze, purtand bice (harapnice) din care pocnesc, buhaie (un instrument specific), clopotei, talangi etc. Urarea ce se face la plugusorul de anul nou este un lung poem in versuri, care prezinta succesiunea muncilor agricole – de la aratul ogorului pana la coptul colacilor.

Sorcova
In dimineata Anului Nou, copiii obisnuiesc sa mearga cu Sorcova si cu Semanatul. Obiceiul Sorcovei este mai cunoscut in Muntenia, dar il regasim raspandit si in restul tarii. El este practicat de copii de la 3-4 ani pina la 12-13 ani.
Sorcova 150x150 Obiceiuri de CraciunExista zone ale tarii unde cu Sorcova merg numai baietii, iar in altele numai fete. Adesea copiii merg cite doi, alteori merge doar unul singur, colindandu-se doar membrilor familiei sau unui grup de vecini. Cei carora le este adresata urarea sunt atinsi ritmic cu sorcova pe tot timpul rostirii textului. Sorcova poate fi de mai multe feluri. In trecut sorcova era din flori naturale, mai ales de la pomii roditori, in special de mar dulce.
Astazi cea mai raspandita sorcova este cea confectionata dintr-un bat ornat cu flori artificiale din hartii colorate, uneori avand in virf un clopotel.

Vezi si alte articole:

Leave a reply

*